Reziliența emoțională

Reziliența emoțională presupune să devenim suficient de antrenați pentru a ne detașa de factorii stresanți și de inevitabilele dezamăgiri, indiferent cu cât de multe ne confruntăm.

“Arta războiului spune că nu trebuie să ne bazăm pe posibilitatea ca inamicul să nu vină, ci pe pregătirea noastră de a-l înfrunta, nu pe posibilitatea ca el să nu atace, ci pe faptul că ne-am făcut poziția invincibilă.” Sun Tzu, “Arta războiului”

Ultimul an ne-a dovedit că nu ne putem baza pe un viitor sigur și liniștit, pe care să ni-l planificăm din timp. Prin urmare, este necesar să fim mai pregătiți și pentru ceea ce nu putem prezice. Stresul și anxietatea au un rol important, însă atunci când performanțele, calitatea vieții și relațiile interpersonale ne sunt afectate, psihicul intră într-un dezechilibru greu de restabilit.

Cum poate fi ajutată rapid o persoană care se simte neliniștită? Prin psihoeducație, prin tehnici de relaxare musculară și relaxare cu ajutorul respirației lente, prin restructurarea gândurilor combinată cu expunerea la viața reală. Simplu și eficient.

Pe vremuri, palimpsestul era un pergament reutilizat. Se ștergea scrierea inițială pentru a se putea utiliza din nou. Urmele vechiului text erau încă prezente, slab vizibile. Textul cel mai apăsat era textul cel mai vizibil. Folosind această metaforă, care aparține dlui profesor Mircea Miclea, putem să ne imaginam cum funcționează mintea noastră: rescriem noi experiențe, peste cele deja învățate.

Prin expunere controlată la experiența care ne îngrijorează sau ne produce teamă intensă, creăm noi experiențe despre același stimul sau situație, astfel încât vechea asociere devine slabă și nu ne mai influențează. Expunerea are loc pe un fond de relaxare, întâi în imaginar, apoi în spațiul virtual, iar mai târziu în realitate.

Vă împărtășesc un secret atât de simplu și de evident. Țineți cont de el atunci când vă planificați următoarele zile: diversitatea mare ne oferă reziliență. Nu rămâneți blocați în rutină. Prea mult control crește vulnerabilitatea noastră, fără să ne dăm seama.

Vă propun un exercițiu de conștientizare: gândiți-vă ce anume vă sperie sau vă neliniștește în această perioadă. Notați ideile care vă vin în minte, apoi aranjați-le în ordinea importanței pe care le-o acordați.

De exemplu, pe primul loc poate fi singurătatea, pe locul al doilea teama că veți rămâne fără locul de muncă, pe locul al treilea teama de îmbolnăvire etc. După ce ați stabilit ierarhia fricilor dvs., dați-le o notă de la 1-10, unde 1 înseamnă că intensitatea este foarte scăzută și 10 înseamnă o intensitate puternică. În exemplul de mai sus, să zicem că vă preocupă mult ideea de singurătate, dar intensitatea este de 5. Vă temeți că veți rămâne fără locul de muncă, iar intensitatea este tot 5. Când porniți TV-ul și aflați noutățile de la știri, vă temeți de îmbolnăvire cu o intensitate de 8.

Acum sunteți mai conștienți de luptele pe care le duce psihicul dvs. Primul pas a fost realizat cu succes.