Amploarea suferintei omenesti nu este de judecat, nici de comparat. Din motive biochimice si sociale, cu totii ajungem la durere. Gandurile cu care ne alimentam fricile si care ne adancesc nevoile, se agata intocmai ca vascul de un copac. Sanatos si mereu verde, incet, incet ii va secatui energia, iar in cele din urma va ramane mai viu decat copacul… Fie ca traim durerea in relatia de cuplu sau pe cont propriu, conflictele si contradictiile din mintea si din fiinta noastra au nevoie de informatia potrivita si corect administrata. Cine va asculta si va intelege? Cine este prezent pentru dvs., in momentele grele? Va invit sa aduceti in planul imaginar chipul acelei fiinte si sa ii multumiti. Exersarea recunostintei are multiple beneficii, iar starea de recunostinta este incompatibila cu cateva dintre emotiile negative cel mai greu de indurat.