Prizonierii dependențelor si închisoarea din care e greu de iesit:
Constrângere, control deficitar, persistență, iritabilitate, dorința intensă, abstinenta urmată de recidiva, reproșuri, vinovăție. Oricare forma de dependența cunoaste aceste aspecte. Adultul dependent le promite celor dragi ca va renunța, de nenumărate ori. Își promite lui însuși. In ciuda încercărilor repetate, recidivele apar si reapar. O persoană dependentă are nevoie de anumite substanțe ca de aer, pentru a.si regăsi, temporar, calmul, starea de bine, entuziasmul, sensul vietii.
Ce anume ii determina pe oameni să devină vulnerabili in fata adictiei? Aproximativ 3 factori care coincid intr.un anumit moment al vietii: predispoziția, curiozitatea de a testa efectul unei substanțe, cu scopul evadarii dintr.un trai neplacut si stresul. In zona cortexului cerebral responsabilă de reglarea impulsurilor emoționale și de luarea deciziilor raționale, creierul afectat de dependenta prezintă o scădere a activității. Prin urmare, e dovedita științific scaderea capacitatii de a gandi rational si de a energiza motivația intrinseca. Consumul regulat de substanțe care creează dependentă remodeleaza, în timp, structura chimică a creierului, anatomia si fiziologia acestuia. Modificarile biologice conduc la comportamente alterate.
Dacă va doriti sa ajutati o persoană dependentă sau daca doriti sa va ajutati pe dvs., pentru a avea loc vindecarea, creierul afectat trebuie să inițieze propriul proces de eliberare. Un creier afectat si disfunctional trebuie să decidă ca vrea sa isi depășească propria disfunctionalitate, sa revina la ceea ce noi numim normalitate. Cu cat dependența este mai veche , cu atât este mai accentuată anormalitatea creierului si cu atât mai mari vor fi obstacolele biologice și emoționale in calea luării deciziei de a alege sănătatea.
Nu, nu trimiteți in psihoterapie o persoană dependentă folosindu-va de amenințări. Este necesar sa isi dorească, sa isi ia un angajament fata de sine, nu sa se prezinte la cabinet pentru a evita niste pedepse sau pentru recompensa financiară. Este vorba de hotărârea persoanei dependente de a-și întoarce privirile spre acel vid pe care este avid să-l evite si sa găsească un specialist mai putin zelos in ale pedagogiei, mai empatic, mai intelegator in ceea ce priveste pornirile umane si mai putin directiv, cu care să reuseasca să rezoneze (cât de cât).
Psiholog Irina Forgaciu
Bibliografie recomandată:
G. Maté – In the Realm of the Hungry Ghosts: Close Encounters with Addiction
Robert L. Dupont – The Selfish brain: Learning from Addiction
A.N. Schore – Affect Regulation and the Origin of the Self