Creierul inconștient în acțiune

Imaginați-vă că stați la o cafea alături de o persoană dragă.

În timpul conversației, observați cum își ridica ceașca de cafea și ia o înghițitură. Acțiunea este atât de obișnuită, încât de cele mai multe ori trece neobservată. Totuși, nu-i deloc ușor de dus ceașca plină la gură.

Aceasta acțiune aparent simplă se bazează pe miliarde de impulsuri electrice pe care creierul le coordonează cu meticulozitate. Sistemul vizual scanează întâi scena pentru a repera ceașca. Cortexul frontal generează semnale pentru cortexul motor, care coordonează contracțiile mușchilor, astfel încât să poată fi apucată ceașca. Nervii duc înapoi o mulțime de observații despre greutatea ceștii, locul ei în spațiu, temperatura, toarta alunecoasă etc. Informația urcă pe măduva spinării și pătrunde în creier.

O informație compensatorie coboară. Forța cu care este ridicată ceașca este ajustată în fracțiuni de secundă. Mușchii mențin echilibrul ei. Ceașca este înclinată exact atât cât trebuie pentru a lua din ea o cantitate potrivită de lichid.

Ar fi nevoie de zeci de super-computere pentru a egala puterea de calcul necesară pentru îndeplinirea acestei acțiuni. Noi nici nu ne dăm seama de furtuna ce are loc în creierul nostru în timp ce ne savurăm cafeaua.

Ah, ce moment plăcut!

(dupa David Eagleman, despre funcționarea creierului nostru)